PĂLĂRÍE, pălării, s. f. 1. Obiect folosit pentru acoperirea capului, format dintr-o calotă de pâslă, de paie, de pânză etc. (cu boruri). ◊ Expr. (Fam.) A lovi (sau a plezni) (pe cineva) în pălărie = a spune cuiva o vorbă înțepătoare, a da cuiva o veste neașteptată și neplăcută. 2. P. anal. Partea superioară, în formă de pălărie (1), a unor ciuperci. ♦ Discul fiorii-soarelui, în care sunt înfipte semințele. ♦ Abajur. ♦ Căpăcel de metal de la o lampă cu petrol, cu o deschizătură prin care iese fitilul. 3. Compus: (Bot.) pălăria-șarpelui = ciupercă otrăvitoare cu pălăria (2) roșie cu pete albe (Amanita muscaria): pălăria-cucului = plantă erbacee din familia geraniaceelor, cu flori roșii-brune sau violet-închis, folosită ca plantă medicinală (Geranium phaneum). 4. (Geol.; în sintagma) Pălărie de fier = zonă superficială oxidată a unui zăcământ metalifer. – Et. nec. Vezi definitia »

METAMERÍE s.f. 1. Varietate a izomeriei care este în legătură cu grupele de atomi. 2. Fel de articulare a segmentelor unui vierme sau ale unui artropod; metamerism. ♦ Constituirea unui organism vegetal din segmente similare. [Gen. -iei. / < fr. métamérie, cf. gr. meta – schimbare, meros – parte]. Vezi definitia »

scórpie (-ii), s. f. – 1. Scorpion. – 2. Dragon. – 3. Constelația Scorpionului. – Mr. scorpiu. Mgr. σϰορπίον, prin intermediul sl. skorpija (Miklosich, Fremdw., 125; Densusianu, Rom., XXXIII, 285; Murnu 50; cf. REW 7741a și Vasmer, Gr., 134). Este dubletul lui scorpion, s. m., din fr. scorpion și a lui scorpenă, s. f. (porc-de-mare, Scorpaena scrofa), din ngr. σϰόρπαινα. Din var. sl. skoropei, skoropeja cu suf. -niță pare să provină coropișniță. Vezi definitia »

amfimixie s.f.Tip de inmultire in care zigotul se formeaza dupa unirea gametilor de sex contrar.-Din fr.amphimixie. Vezi definitia »

TERMOTERAPÍE s. f. tratament al unei boli cu ajutorul căldurii. (< fr. thermothérapie) Vezi definitia »