SFRUNTÁRE s.f. Acțiunea de a sfrunta și rezultatul ei; înfruntare, provocare; (p. ext.) nerușinare, obrăznicie. [< sfrunta]. Vezi definitia »

amanare Vezi definitia »

MÂGLISÍRE, mâglisiri, s. f. (Reg.) Acțiunea de a mâglisi și rezultatul ei; mâgliseală. – V. mâglisi. Vezi definitia »

DEȚÍNERE s.f. Acțiunea de a deține și rezultatul ei. [< deține]. Vezi definitia »

HIPERCARACTERIZÁRE s. f. cumul de mijloace morfologice pentru evidențierea unei singure valori lexicale sau gramaticale. (după germ. Hypercharakterisierung) Vezi definitia »