ZIGOTACTÍSM s.n. 1. Atracție reciprocă între celulele și organele sexuale mascule și femele. 2. Atracția dintre hifele de sex diferit pentru conjugare. (din fr. zygotactisme) Vezi definitia »

CLONÍSM s. n. stare patologică cu manifestări de convulsii clonice. (< fr. clonisme) Vezi definitia »

SUPLETIVÍSM s. n. (Gram.) Calitatea de a fi supletiv (1). – Din fr. supplétivisme. Vezi definitia »

DIAPIRÍSM s. n. migrațiune lentă a unor roci din zonele profunde spre suprafață sub acțiunea presiunii din scoarța terestră. (< it. diapirismo) Vezi definitia »

COMUNÍSM s.n. 1. Orânduire social-economică bazată pe proprietatea comună asupra mijloacelor de producție, având, potrivit concepției marxiste, două faze: una inferioară, socialismul, și a doua, superioară, comunismul propriu-zis. 2. Ideologia, teoria înfăptuirii orânduirii comuniste. 3. Mișcare politică-revoluționară care luptă pentru realizarea societății comuniste. [< fr. communisme]. Vezi definitia »