scrivitúră, scrivitúri, s.f. (reg.) smiorcăit, plângăreț, plângăcios. Vezi definitia »

INTERASISTÉNȚĂ, interasistențe, s. f. 1. Asistență reciprocă (în școli, universități). 2. (Rar) Întrajutorare. – Inter¹-+asistență. Vezi definitia »

pálă (-le), s. f. – Hanger, iatagan. – Mr. pală. Tc. pala (Șeineanu, II, 230; Lokotsch 1615), cf. ngr. πάλα, alb. palë, bg. pala. Nu e clară legătura dintre acest cuvînt și paloș, s. n. (spadă), care poate proveni din tc. paloș (după Meyer, Türk. St., I, 2. cuvîntul tc. provine din rom.), din mag. pallos (Gáldi, Dict., 95) sau din sb., cr., slov. paloš (Cihac, II, 241), cf. rus. palaš, pol. palasz, it. paloscio, v. fr. palache, germ. Pallasch (Schuchardt, ZRPh., XV, 95; REW 6157). Vezi definitia »

RULÓTĂ s.f. Automobil sau remorcă amenajată ca locuință. [< fr. roulotte]. Vezi definitia »

CĂTĂNIOÁRĂ, cătănioare, s. f. (Reg.) Cătăniță. – Cătană + suf. -ioară. Vezi definitia »