Definita cuvantului pală
pálă (-le), s. f. – Hanger, iatagan. – Mr. pală. Tc. pala (Șeineanu, II, 230; Lokotsch 1615), cf. ngr. πάλα, alb. palë, bg. pala. Nu e clară legătura dintre acest cuvînt și paloș, s. n. (spadă), care poate proveni din tc. paloș (după Meyer, Türk. St., I, 2. cuvîntul tc. provine din rom.), din mag. pallos (Gáldi, Dict., 95) sau din sb., cr., slov. paloš (Cihac, II, 241), cf. rus. palaš, pol. palasz, it. paloscio, v. fr. palache, germ. Pallasch (Schuchardt, ZRPh., XV, 95; REW 6157).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu pală
RÓLĂ1 s.f. Rotiță folosită la un scripete, la o mașină etc. [< germ. Rolle]. Vezi definitia »
SUPERHETERODÍNĂ s. f. radioreceptor în care oscilațiile produse de unda recepționată sunt amplificate prin combinarea cu cele ale unui oscilator local. (< fr. superhétérodyne) Vezi definitia »
GUTIÉRĂ s.f. 1. (Mar.) Piesă longitudinală așezată la marginea bordajului punții. 2. Aparat folosit în chirurgie pentru susținerea unui membru fracturat. [Pron. -ti-e-. / < fr. gouttière]. Vezi definitia »
SUPRACLÁSĂ s. f. (biol.) categorie sistematică superioară clasei. (după fr. surclase) Vezi definitia »
tóză, tóze, s.f. (reg.) tabacheră; cutie de tablă pentru bomboane. Vezi definitia »