BAS, (1) s. n., (2) bași, s. m., (3) basuri, s. n. 1. S. n. sg. Registrul cel mai jos al vocii bărbătești; sunetul cel mai grav al unui acord muzical. 2. S. m. Cântăreț a cărui voce se plasează în acest registru; basist. 3. S. n. Instrument care deține în orchestră un rol analog cu acela al basului (2) într-un cor. – Din it. basso, fr. basse. Vezi definitia »

ABRÁXAS s.n. (Rar) Cuvânt mistic al gnosticilor, scris mai ales pe amulete. [Var. abrasax s.n. / cf. fr. abraxas]. Vezi definitia »

PAS¹ s.n. Porțiune de lungime constantă care se repetă în lungul sau în latul unui sistem tehnic. ♦ Pas de dințare = distanța dintre elementele de același fel a doi dinți consecutivi ai unui angrenaj cilindric sau ai unei freze; pas de filet = distanța dintre două puncte consecutive ale unei spire de filet. [Pl. -suri. / < fr. pas]. Vezi definitia »

ÁLIAS adv. zis și..., numit și... (< lat. alias) Vezi definitia »

cotfás s.m. sg. (reg.) murdărie. Vezi definitia »