OMOFAGÍE s.f. Obiceiul de a se hrăni cu carne crudă. [Gen. -iei. / < fr. omophagie]. Vezi definitia »

PATOFIZIOLOGÍE s. f. Ramură a medicinii care studiază disfuncțiile organismului. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. pathophysiologie. Vezi definitia »

GIGANTOMANÍE s. f. tendință de a prezenta totul exagerat, de a plănui lucruri gigantice. (< germ. Gigantomanie) Vezi definitia »

EXPONOMETRÍE s. f. 1. Capitol al opticii fotografice care se ocupă cu studiul duratei de expunere a materialelor fotografice. 2. Tehnică a construirii și folosirii exponometrelor. – Din exponometru. Cf. fr. exposométrie. Vezi definitia »

AGLOSÍE s.f. Lipsă congenitală a limbii. [Gen. -iei. / < fr. aglosie, cf. gr. a – fără, glossa – limbă]. Vezi definitia »