iatagán (iatagáne), s. n. – Sabie turcească cu lama curbă, cu două tăișuri. – Var. iartagan, ie(r)tagan. Mr. γiatăgane. Tc. yatagan (Roesler 593; Șeineanu, II, 221; Lokotsch 944), cf. ngr. γιαταγάνι, alb., bg. jatagan. Vezi definitia »

MELAN- v. melano-. Vezi definitia »

BANDAI San, vulcan activ în partea centrală a ins. Honshu (Japonia), la SV de Fukushima. Alt. max.: 1.819 m. La 5 iul. 1888 a erupt catastrofal (1,17 km³ de material, 71 km² supr. acoperită cu lavă), aruncînd cenușa la peste 6.000 de m alt. (vulcanul cu cea mai mare înălțime a norului de erupție de pe glob). A dat numele unui tip de activitate vulcanică explozivă, care antrenează în timpul erupției dopul de lavă acidă, consolidată pe coș, și uneori partea superioară a conului vulcanic. Vezi definitia »

LASSALLEÁN, -Ă adj., s. m. f. (adept al lassaleanismului. (< fr. lassaléen) Vezi definitia »

SUBUMÁN, -Ă, subumani, -e, adj. Care se află în stadiu animalic; fig. pe treaptă evolutivă inferioară. – Sub¹- + uman (după engl. subhuman). Vezi definitia »