TROCANTÉR, trocantere, s. n. 1. Parte a femurului de care se leagă mușchii coapsei. 2. Al doilea segment de la picioarele insectelor. [Var.: trohantér s. n.] – Din fr. trochanter. Vezi definitia »

ler² s.n. (reg.) 1. vreme, timp; floarea vârstei. 2. farmec, haz. Vezi definitia »

FRONTALIÉR, -Ă adj. Referitor la frontiere; de frontieră. [Pron. -li-er. / < fr. frontalier]. Vezi definitia »

jongler, jongleri s. m. (intl.) avocat. Vezi definitia »

CARBONIFÉR, -Ă adj. 1. (Despre terenuri sau regiuni) Care conține zăcăminte de cărbuni. 2. Referitor la cărbunele de pământ, la extracția și la prelucrarea lui. // s.n. Penultima perioadă a paleozoicului, în care s-au format cele mai bogate zăcăminte de cărbuni. [< fr. carbonifère, cf. lat. carbo – cărbune, ferre – a purta]. Vezi definitia »