INDOLÓR, -Ă adj. nedureros. (< fr. indolore) Vezi definitia »

cor (córuri), s. n. – 1. Cerc, adunare, societate. – 2. Cantitate de fîn care se așază în formă de cerc sau pătrat, pentru a forma baza căpiței. – Mr. cor „dans”. Lat. chorus (DAR). Apare în texte începînd cu sec. XVII. Cf. horă. Vezi definitia »

ESPIATÓR, -OÁRE adj. v. expiator. Vezi definitia »

SPECIFICATÓR, -OÁRE adj. (Rar) Care indică, menționează în mod special; specificativ. [< specifica + -tor]. Vezi definitia »

ENDOZOOCÓR, -Ă adj. (despre plante) ale cărei semințe sau spori se răspândesc cu ajutorul animalelor, prin tubul digestiv. (< fr. endozoochore) Vezi definitia »