MAGNETOMETRÍE s.f. Măsurarea mărimilor magnetice. ♦ Ramură a geofizicii care se ocupă cu studiul magnetismului terestru. [Gen. -iei. / < fr. magnétométrie]. Vezi definitia »

POLITELÍE s. f. existența mai multor mameloane pe o singură mamelă. (< fr. polythélie) Vezi definitia »

OOLOGÍE s. f. parte a ornitologiei care studiază formarea și dezvoltarea oului la păsări. (< fr. oologie) Vezi definitia »

CLORUREMÍE s.f. (Med.) Cloremie. [Gen. -iei. / < fr. chlorurémie]. Vezi definitia »

INTEGRÁȚIE s.f. Integrare. [Gen. -iei. / cf. fr. intégration, lat. integratio]. Vezi definitia »