SINCRÓNIC, -Ă, sincronici, -ce, adj. 1. (Despre fapte, fenomene sau evenimente) Care există sau se petrec în același timp; simultan, concomitent, sincron. 2. Care se referă la fapte, fenomene sau evenimente existente sau petrecute în același timp. ◊ Tabele sincronice = tabele cronologice ale evenimentelor care au avut loc în același timp. ♦ (Fiz.; despre evoluția fenomenelor periodice) Care prezintă sincronism, care se produce în mod sincron. 3. (Despre metode de studiu sau puncte de vedere) Care nu se face în mod istoric; independent de evoluția istorică; static. – Din fr. synchronique. Vezi definitia »

JAZÍSTIC, -Ă adj. Referitor la jaz, de jaz. [Et. incertă]. Vezi definitia »

ASTROLÓGIC, -Ă, astrologici, -e, adj. De astrologie. – Fr. astrologique (lat. lit. astrologicus). Vezi definitia »

TRÓFIC, -Ă, trofici, -ce, adj. Privitor la nutriție, care întreține nutriția. – Din fr. trophique. Vezi definitia »

ISTÓRIC s.m. Specialist în istorie; istoriograf. [< lat. historicus]. Vezi definitia »