INSONORIZÁNT, -Ă, insonorizanți, -te, adj. (Tehn.) Care nu transmite unde sonore. ♦ (Despre materiale) Fonoizolant. – Din fr. insonorisant. Vezi definitia »

SOLICITÁNT, -Ă s.m. și f. Cel care solicită (ceva); solicitator. [< fr. sollicitant, germ. Sollizitant]. Vezi definitia »

INDUMÉNT s.n. 1. (Liv.) Obiect de îmbrăcăminte; îmbrăcăminte. 2. (Bot.) Strat des de peri de pe suprafața unor frunze. [< fr. indument, it. indumento, lat. indumentum]. Vezi definitia »

mormînt (-mínte), s. n. – Groapă, cavou. – Mr. murminte, mărmintu, megl. murmint. Lat. mŏnŭmentum sau mŏnĭmentum (Densusianu, Hlr., 193; Pușcariu 1109; Cnadrea-Dens., 1153; REW 5672; Bonfanti, Cah. S. Pușcariu, II, 125); r, prin disimilare, sau și prin încrucișare cu mor, cf. sard. morimentu (Atzori 237), prov. morimen. Este cuvînt de uz general (ALR, I, 299), dublet al lui monument, s. n., din fr. monument. Der. mormîntal, adj. (funerar), format după monumental, adj.; înmormînta (var. rară mormînta), vb. (a îngropa); înmormîntare, s. f. (îngropăciune; Arg., plictiseală). Vezi definitia »

MUZICÁNT, -Ă s. m. f. cel care cântă la un instrument muzical ca profesionist. (< it. musicante, germ. Musikant) Vezi definitia »