DECÓR, decoruri, s. n. 1. Ansamblu de obiecte care servesc la crearea cadrului în care se desfășoară un spectacol de teatru, balet, film. ♦ Fig. Cadru, ambianță în care se petrece o acțiune; peisaj, tablou. 2. Ceea ce servește pentru a decora ceva; ornament, podoabă; ornamentația interioară sau exterioară a unei clădiri, a unei săli, a unui obiect etc. – Din fr. décor. Vezi definitia »

ECOLOCATÓR s. n. aparat ultrasonor al cărui principiu de funcționare constă în a înregistra ecoul sunetului emis. (< fr. écholocateur) Vezi definitia »

DADOFÓR s.m. (Ant.) Purtător de faclă. [< gr. dadophoros < dadophoreo – a purta o torță]. Vezi definitia »

AUTODECLANȘATÓR s. n. mecanism destinat punerii în mișcare automat a obturatorului aparatului fotografic. (< auto¹- + declanșator) Vezi definitia »

DEFENDÓR, defendori, s. m. (Rar) Pârât, acuzat. – Din fr. défendeur. Vezi definitia »