BISMUTÍNĂ (‹ fr.) s. f. Sulfură naturală de bismut, de culoare albă-cenușie, formată în faza hidrotermală, întîlnită în zăcămintele de staniu, asociată cu bismut nativ, colcopirită, topaz etc. Prezintă aspect de agregare radiare sau mase compacte, este rea conducătoare de electricitate și se dizolvă în acid azotic, fiind principalul minereu de bismut. Vezi definitia »

șiréglă, șirégle, s.f. (reg.) 1. partea de dinapoi a căruței sau carului; codârlă. 2. loitră. 3. grătar pentru nutreț fixat deasupra ieslei, la peretele grajdului. 4. (în forma: șiriglă) deschizătură în peretele grajdului, prin care se dă nutreț vitelor. 5. împletitură de nuiele, în formă de ladă, fixată pe sanie, în care se transportă nutrețul. 6. targă folosită la transportarea pământului, a minereului aurifer etc. 7. năsălie. 8. roabă de transport. 9. capră de lemn pentru transportarea plugului. Vezi definitia »

SERPÉTĂ s. f. cuțit special, cu vârf pană, îndoită, pentru altoire; cosoraș. (< fr. serpette) Vezi definitia »

lentilă, lentile s. f. ochi. Vezi definitia »

BREÁZĂ s. f. art. (În sintagma) Ca la breaza = dans popular românesc răspândit în zona subcarpatică munteană, și în sudul Ardealului, cu ritm sincopat; melodie după care se execută acest dans. – Din n. pr. Breaza. Vezi definitia »