giní (ginésc, ginít), vb. – (Arg.) A privi, a băga de seamă. Țig. ğan- „a cunoaște” (Graur 156; Juilland 165). – Der. gineală, s. f. (observație); ginitor, s. m. (observator). Cf. geană. Vezi definitia »

a trage bășini / vânturi expr. (vulg.) a elimina gaze intestinale / pârțuri. Vezi definitia »

MAGNI- elem. „mare”, „măreț”, „magnific”. (< it. magni-, cf. lat. magnus) Vezi definitia »

TROIENÍ, troienesc, vb. IV. Tranz. 1. A acoperi cu troiene (de zăpadă); a înzăpezi, a nămeți. ♦ Refl. A rămâne în mijlocul zăpezii; a se înzăpezi. 2. A acoperi un obiect îngrămădind ceva peste el; a forma grămezi, mormane; a îngrămădi, a aduna ceva la un loc. [Pr.: tro-ie-] – Din troian¹. Vezi definitia »

ALPII AUSTRALIENI (GREAT DIVIDING RANGE), lanț muntos în SE Australiei. Cei mai înalți munți ai continentului, constituiți din roci sedimentare cu intruziuni granitice. Alt. max.: 2.228 m (vf. Kosciusko). Lungime c. 450 km. Vezi definitia »