POSTULÁT s.n. 1. Adevăr fundamental, presupus indemonstrabil, luat ca o cerință în vederea întemeierii altor enunțuri. 2. (Mat.) Principiu recunoscut ca adevărat fără demonstrație. [Pl. -te, -turi, var. postulatum s.n. / cf. fr. postulat, lat. postulatum]. Vezi definitia »

ÎNCĂTUȘÁT, -Ă, încătușați, -te, adj. Care este pus în cătușe; p. ext. legat cu lanțuri, înlănțuit. ♦ Fig. Care este lipsit de libertate spirituală. – V. încătușa. Vezi definitia »

bulát, buláte, s.n. (reg.) cuțit de dogar. Vezi definitia »

ARISTOCRÁT, -Ă, aristocrați, -te, s. m. și f. Persoană care aparține aristocrației. ♦ (Adjectival, în jargonul claselor exploatatoare) Distins, ales. – Fr. aristocrate (< gr.). Vezi definitia »

TARTRÁT s.m. Sare sau ester al acidului tartric. [< fr. tartrate]. Vezi definitia »