Definita cuvantului probatoriu
PROBATÓRIU, -IE I. adj. propriu să dovedească ceva; probator. II. s. n. procedură de culegere a probelor în justiție. (< lat. probatorium, fr. probatoire)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu probatoriu
șasíu (-íe), s. n. – Cadru, carcasă, batiu. Fr. chassis. Vezi definitia »
CAFEGÍU, cafegii, s. m. 1. (În trecut) Proprietar al unei cafenele; cel care prepara sau vindea cafele. 2. (Înv.) Slujitor la curtea domnească însărcinat cu prepararea și servirea cafelelor. 3. (Fam.) Băutor pasionat de cafea (2). – Tc. kahveci. Vezi definitia »
ABAGÍU, abagii s.m. (reg., înv.) 1. Persoană care se ocupă cu fabricarea sau cu vânyarea abalei; abager 2. Persoană care lucrează haine de aba Vezi definitia »
ACTÍNIU s. n. Element radioactiv preparat din minereurile din care s-a extras radiul. – Fr. actinium (< gr.). Vezi definitia »
PERITÉLIU s.n. (Anat.) Țesut conjunctiv care înconjură vasele mici. [< fr. périthélium]. Vezi definitia »