Definita cuvantului procubitus
PROCÚBITUS s. n. (med.) poziție a corpului culcat pe burtă; decubit ventral. (< fr. procubitus)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu procubitus
ștocáus s.n. (reg.) închisoare, temniță. Vezi definitia »
malus numele marului care evoca raul Vezi definitia »
sus adj. invar. (d. toxicomani) care se află sub influența drogurilor. Vezi definitia »
LÚPUS s. n. Boală a pielii și a mucoaselor, adesea de natură tuberculoasă, caracterizată prin apariția unor noduli care ulcerează, lăsând cicatrice întinse, deformante. – Din fr. lupus. Vezi definitia »
INDÚS, -Ă I. adj. (despre un fenomen sau proces) care este influențat sau produs de un stimul extern. ◊ (despre tensiuni electromotoare, curenți electrici) produs prin inducție (4). ◊ (mat.) operație (relație) ~ă = restricția unei operații (relații) la o submulțime stabilă a mulțimii sale. II. s. n. parte a unei mașini electrice în care se produce prin inducție un curent electric. (după fr. induit) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z