ORNÁNT, -Ă adj. care împodobește. (< fr. ornant) Vezi definitia »

ACCÉNT s. n. 1. intonație specială a unei silabe dintr-un cuvânt prin mărirea intensității vocii. ◊ semn grafic care indică această intonație. 2. (muz.) emisiune mai intensă a unui sunet, a unui acord. 3. mod specific de a vorbi o limbă, un dialect. 4. inflexiune afectivă a vocii. 5. (fig.) importanță. ♦ a pune ŭl (pe) = a sublinia, a scoate în relief. (< fr. accent, lat. accentus) Vezi definitia »

aplicant, -ă, aplicanți, -te, s. m., s. f., adj. (persoană) care participă la un concurs organizat pentru acordarea unei burse sau pentru ocuparea unui post vacant Vezi definitia »

FERTILIZÁNT, -Ă adj. care fertilizează. (< fr. fertilisant) Vezi definitia »

ANTRENÁNT, -Ă, antrenanți, -te, adj. Care atrage, care stimulează (într-o activitate). – Fr. entraînant. Vezi definitia »