DUBLÓR s. n. 1. mașină pentru îndoit pachete de tablă în scopul laminării acesteia în foi subțiri. 2. dispozitiv, circuit etc. care dublează o anumită mărime. (< fr. doubleur, engl. dubler) Vezi definitia »

PEDEPSITÓR, -OÁRE, pedepsitori, -oare, adj. (Rar) Care pedepsește; care constituie o pedeapsă. – Pedepsi + suf. -tor. Vezi definitia »

SINTETIZÓR, sintetizoare, s. n. 1. (Muz.) Instrument electronic complex folosit pentru generarea artificială a timbrurilor specifice instrumentelor clasice sau a unei infinități inedite de timbruri și a unor efecte sonore, lărgind posibilitățile de exprimare artistică. 2. (În sintagma) Sintetizor de vorbire = a) aparat electronic complex care simulează funcțiile aparatului fonator uman, în scopul producerii vocii și vorbirii pur artificiale; b) procesor electronic care reduce redundanța semnalelor vorbirii umane în scopul manipulării lor cu maximă eficiență în diferite sisteme. – Din fr. synthétiseur. Vezi definitia »

CONTIȘÓR, contișoare, s. n. (Fam.; rar) Socoteală mică, neînsemnată; sumă mică de plată. – Cont + suf. -ișor. Vezi definitia »

semăluitór, semăluitoáre, adj. (înv.) asemănător. Vezi definitia »