DISCIPLÍNĂ s. f. 1. totalitatea regulilor de conduită și de ordine obligatorii pentru membrii unei colectivități; supunere a membrilor unei colectivități față de dispozițiile date de conducere etc. ◊ spirit de ordine, deprindere cu o ordine strictă. 2. ramură a unei științe; domeniu, specialitate: (p. ext.) știință. (< fr. discipline, lat. disciplina) Vezi definitia »

LUPOÁICĂ, lupoaice, s. f. Femela lupului; lupoaie (1). – Lup + suf. -oaică. Vezi definitia »

SOGDIÁNĂ s. f. limbă din familia limbilor iraniene, aparținând grupului oriental. (< fr. sogdian) Vezi definitia »

BÓTĂ², bote, s. f. (Reg.) Bâtă. – Magh. bot. Vezi definitia »

a se încheia la gură expr. a fi discret; a nu trăda. Vezi definitia »