FONDÁNT, -Ă I. adj. care se topește (în gură). ♦ bomboană ~ă (și s. f.) = bomboană cu fondant (II, 3). II. s. m. 1. aditiv care formează împreună cu altă substanță un compus cu punctul de topire inferior punctului de topire al componenților. 2. medicament care ajută la reducerea unei inflamații. 3. compoziție aromatică asemănătoare șerbetului, rezultată prin fierberea unui amestec de zahăr, apă și glucoză, ca umplutură pentru bomboane etc. (< fr. fondant) Vezi definitia »

FRAGMÉNT s.n. Bucată, parte (a unui tot). ♦ Parte dintr-o operă literară, dintr-o scriere. [Pl. -te. / < fr. fragment, cf. lat. fragmentum]. Vezi definitia »

ALIMÉNT s.n. Preparat sau produs natural care se mănâncă și ajută la întreținerea vieții. [< fr. aliment, cf. it. alimento < lat. alimentum]. Vezi definitia »

COMANDÁNT s.m. Cel care deține comanda (unei unități militare, a unei expediții, a unei nave etc.) [Cf. fr. commandant, it. comandante]. Vezi definitia »

FOTOELEMÉNT s.n. 1. Sursă de curent electric, în care energia unei radiații luminoase este transformată în energie electrică. 2. Aparat foarte sensibil pentru măsurat intensitatea razelor ultraviolete. [Cf. fr. photoélément]. Vezi definitia »