CÂMPÍE, câmpii, s. f. Întindere vastă de pământ fără accidente însemnate de teren; șes, câmp. – Câmp + suf. -ie. Vezi definitia »

COACHIZÍȚIE s. f. achiziție comună cu mai multe persoane. (< fr. coacquisition) Vezi definitia »

POLÍȚIE, poliții, s. f. 1. Organ de stat însărcinat cu menținerea ordinii publice și cu reprimarea infracțiunilor. ◊ Expr. A face poliție = a menține ordinea într-un mod sever și autoritar. ♦ Pază, supraveghere, control (al ordinii, disciplinei). 2. Local în care se află instalată o poliție (1). 3. (La sg.; colectiv) Totalitatea polițiștilor (1) dintr-o poliție (2); reprezentanții poliției (1). – Din rus. polițija. Vezi definitia »

caroserie, caroserii s. f. corp, trup. Vezi definitia »

PAPIROGRAFÍE s. f. cromatografie pe hârtie. (< fr. papyrographie) Vezi definitia »