ENDOREÍSM s.n. Caracterul, situația a ceea ce este endoreic. [Pron. -re-ism. / < fr. endoréisme]. Vezi definitia »

PSEUDOMORFÍSM s. n. transformare a unui mineral în altul, care păstrează aceeași formă cristalografică inițială; pseudomorfoză. (< fr. pseudomorphisme) Vezi definitia »

DODECAFONÍSM s. n. (Muz.) Tehnică de compoziție bazată pe folosirea tuturor celor douăsprezece sunete ale gamei cromatice, considerate ca având aceeași importanță și ducând la desființarea legăturilor tonale normale. – Din fr. dodécaphonisme. Vezi definitia »

EZOTERÍSM s. n. 1. transmiterea (în antichitate și în evul mediu) a unei doctrine filozofice numai unui număr restrâns de inițiați. 2. caracter ezoteric. (< fr. ésotérisme) Vezi definitia »

ABSOLUTÍSM s. n. Regim politic propriu monarhiei absolute; putere absolută a unui monarh. ◊ Absolutism luminat = regim politic apărut în sec. XVIII și caracterizat prin receptivitatea suveranilor la progres. – Din fr. absolutisme. Vezi definitia »