ASINCRONÍSM, asincronisme, s. n. Lipsă de sincronism; caracter asincronic. – Din fr. asynchronisme. Vezi definitia »

AUSTROMARXÍSM s. n. Curent oportunist apărut în mișcarea muncitorească din Austria la sfârșitul sec. XIX. [Pr.: a-us-] – Din germ. Austromarxismus. Vezi definitia »

FOURIERÍSM FU-/ s. n. doctrină socialist-utopică franceză din prima jumătate a sec. XIX, care preconiza crearea societății prin propagarea pașnică a ideilor cu privire la noua formă de organizare a producției sociale; falansterianism. (< fr. fouriérisme) Vezi definitia »

RIGORÍSM s. n. 1. Concepție etică ce opune în mod rigid normele morale necesităților fizice și spirituale ale omului. 2. Severitate extremă în stabilirea, în interpretarea sau în aplicarea normelor morale sau, p. gener., a altor norme. – Din fr. rigorisme. Vezi definitia »

GÂNDIRÍSM s. n. Curent filozofic din România, de orientare existențialist-ortodoxă, format în jurul revistei „Gândirea” în primele decenii ale sec. XX. – „Gândirea” (n. pr.) + suf. -ism. Vezi definitia »