Definita cuvantului puncție
PÚNCȚIE s. f. străpungere cu un instrument ascuțit a unui organ, a unei cavități a corpului, pentru a recolta un lichid în scop diagnostic sau terapeutic. (< fr. ponction, lat. punctio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu puncție
INTERPSIHOLOGÍE s. f. Domeniu al psihologiei sociale care studiază relațiile dintre indivizi în condițiile imitației considerate ca lege a vieții psihice. – Din fr. interpsychologie. Vezi definitia »
ECOLOCÁȚIE s. f. 1. reperaj al obstacolelor cu ajutorul ultrasunetelor. 2. (biol.) mod de orientare a unor organisme cu ajutorul ultrasunetelor reflectate de anumite obstacole. (< fr. écholocation) Vezi definitia »
ANESTEZIOLOGÍE s.f. Știința anesteziei și a activităților aferente. [Pron. -zi-o-. / < fr. anesthésiologie]. Vezi definitia »
PENICILINEMÍE s. f. prezența penicilinei în sânge. (< fr. pénicillinémie) Vezi definitia »
AFERENTÁȚIE s. f. transmitere a excitației de la neuronii receptori periferici la cei centrali. (< fr. afférentation) Vezi definitia »