DISPÚNE vb. I. tr. 1. a hotărî, a decide; a ordona. 2. a așeza, a aranja într-o anumită ordine. II. intr. 1. a avea la dispoziție; a avea posibilitatea de a decide după plac. 2. a învinge într-o competiție sportivă. III. refl. a căpăta bună dispoziție, a se înveseli. (după fr. disposer, lat. disponere) Vezi definitia »

CREAȚIÚNE s. f. v. creație. Vezi definitia »

suprapúne (a ~) (su-pra-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. suprapún, 2 sg. suprapúi, 1 pl. suprapúnem; conj. prez. 3 să suprapúnă; ger. suprapunấnd; part. suprapús Vezi definitia »

CESTIÚNE s.f. v. chestiune. Vezi definitia »

COMBUSTIÚNE s.f. v. combustie. Vezi definitia »