REBUTÁ vb. tr. a respinge (ceva) ca necorespunzător; a da un produs la rebut. (< fr. rebuter) Vezi definitia »

NECESITÁ vb. I. tr. A cere, a impune, a reclama ceva ca absolut necesar. [P.i. 3 -tă. / < fr. nécessiter, it. necessitare]. Vezi definitia »

rezulta din Regulamentul de punere in aplicare a Legii nr. 36/1995 Vezi definitia »

AUSCULTÁ, auscúlt, vb. I. Tranz. (Med.) A verifica funcționarea organelor interne ale corpului, ascultând cu urechea sau cu stetoscopul. [Pr.: a-us-] – Fr. ausculter (lat. lit. auscultare). Vezi definitia »

VULGÁTA s.f. Versiunea latină a Bibliei, adoptată la conciliul din Trent și folosită și azi în biserica romano-catolică; carte care conține această versiune. [< lat. (versio) Vulgata, fr. Vulgate]. Vezi definitia »