CONTÉSĂ s.f. Soție sau fiică de conte. [< it. contessa, cf. fr. comtesse]. Vezi definitia »

NĂRUITÚRĂ, năruituri, s. f. Ruină a unei construcții; dărâmătură. [Pr.: -ru-i-] – Nărui + suf. -tură. Vezi definitia »

ZBUCIUMĂTÚRĂ, zbuciumătúri, s. f. Agitație, mișcare prelungită. (zbuciuma + suf. -ătură) Vezi definitia »

NÓTĂ s. f. 1. scurtă însemnare scrisă; indicație, comentariu, remarcă (în scris). ◊ articol publicistic de proporții reduse. ◊ adnotare la un text, care cuprinde lămuriri sau informații asupra unei probleme ridicate de acel text. 2. aspect, nuanță caracteristică, trăsătură particulară. ♦ a fi în ~ = a se potrivi unei situații; a forța ă = a exagera. 3. element component caracteristic unei noțiuni. 4. calificativ (în cifre) prin care se apreciază cunoștințele, lucrările unui elev, unui student etc. 5. comunicare diplomatică scrisă, adresată de un guvern altui guvern, cu privire la anumite probleme etc. 6. înscris care cuprinde indicarea sumelor pe care trebuie să le achite cineva. 7. semn convențional pentru reprezentarea grafică a sunetelor muzicale; sunetul corespunzător. (< fr. note, it., lat. nota) Vezi definitia »

MONILIÓZĂ s. f. 1. boală a pomilor fructiferi, produsă de o ciupercă parazită. 2. candidoză; moniliază. (< fr. moniliose) Vezi definitia »