ODONTOTÉHNICĂ s. f. arta de a conserva dinții, plombându-i sau înlocuindu-i pe cei cariați; tehnica dentară. (după fr. odontotechnie) Vezi definitia »

VERVÉNĂ s. f. elem. verbină. Vezi definitia »

úliță (-țe), s. f. – 1. Drum. – 2. Pedeapsă înv. care consta în a biciui învinuiții pe stradă sau în piață. Sl. (bg., slov., rus.) ulica (Miklosich, Slaw. Elem., 50; Cihac, II, 438; Conev 81), cf. mag. utca. – Der. ulicioară, s. f. (drum îngust); ulicer, s. m. (Mold., vecin, persoană care locuiește pe aceeași stradă); ulițarnic, adj. (Mold., Trans., hoinar, pribeag). Țig. sp. ulicha „drum” (Besses 165) ar putea proveni din rom. Vezi definitia »

ÍZBĂ, izbe, s. f. Căsuță (de lemn) specifică unor sate rusești. – Din rus. izba. Vezi definitia »

gloriétă s.f. Mic pavilion de odihnă amenajat într-un parc. (< fr. gloriette) Vezi definitia »