APOLOGÍSM s. n. discurs cu nuanță ironică, în care oratorul face adversarului o concesie fără valoare. (< apologie + -ism) Vezi definitia »

ESICÁSM s. n. doctrină mistică monahală care propaga descoperirea sensibilă a divinității cu ajutorul anumitor tehnici fiziologice și mintale de concentrare. (< it. esicasmo) Vezi definitia »

ANEMOTROPÍSM s.n. (Biol.) Curbare a organelor plantelor sub acțiunea curenților de aer. [< fr. anémotropisme, cf. gr. anemos – vânt, tropein – a întoarce]. Vezi definitia »

DERMOGRAFÍSM s.n. Roșeață intensă a pielii provocată printr-o apăsare ușoară; dermografie. [< fr. dermographisme, cf. gr. derma – piele, graphein – a scrie]. Vezi definitia »

HIPERMETROPÍSM s. n. hipermetropie. (< fr. hypermétropisme) Vezi definitia »