ELENÍSM s. n. 1. Perioadă din istoria popoarelor din bazinul Mării Mediterane, cuprinsă între moartea lui Alexandru Macedon și sfârșitul sec. I a. Cr. 2. Termen care denumește cultura Greciei antice și influențele exercitate de ea. – Din fr. hellénisme,. germ. Hellenismus. Vezi definitia »

abstracționísm s. n. artă abstractă. (< fr. abstractionnisme) Vezi definitia »

MALAPROPÍSM s. n. folosire greșită, substituire a unui cuvânt. (< engl. malapropism) Vezi definitia »

ADVENTÍSM s. n. Numele unei doctrine religioase practicate de o sectă creștină care predică „a doua venire” apropiată a lui Hristos. – Din engl. adventism, germ. Adventismus. Vezi definitia »

NEOCRITICÍSM s. n. orientare filozofică franceză, inspirată de criticismul kantian. (< fr. néo-criticisme) Vezi definitia »