Definita cuvantului recarbura
RECARBURÁ vb. tr. a mări procentul de carbon al unui oțel în timpul elaborării, când acesta a pierdut carbon sub limita prescrisă. (< fr. recarburer)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu recarbura
EXPLORÁ, explorez, vb. I. Tranz. A cerceta o țară sau o regiune necunoscută sau puțin cunoscută, cu scopul de a face descoperiri sau studii științifice. ♦ A cerceta posibilitățile de exploatare a unui zăcământ. ♦ (Fam.) A cerceta, a căuta în... – Din fr. explorer, lat. explorare. Vezi definitia »
DEZINTEGRÁ vb. I. tr., refl. (Despre nucleul atomic al unui element) A (se) transforma în nucleu atomic al altui element prin expulzare de particule sau prin rupere în fragmente. 2. tr. (Fig.) A distruge integritatea unui lucru; a ruina. [< fr. désintégrer]. Vezi definitia »
CONSACRÁ vb. I. tr. 1. A da în întregime, a închina, a destina. ♦ tr., refl. A (se) dedica. ♦ (Rar) A sanctifica. 2. A consfinți, a stabili. [P.i. 3,6 -ră, conj. -re. / < fr. consacrer, cf. it. consacrare]. Vezi definitia »
TOLERÁ vb. I. tr. A îngădui, a permite (ceva nepermis). ♦ A admite, a suporta în apropiere (pe cineva). [Cf. fr. tolérer, lat. tolerare]. Vezi definitia »
LUCRÁ, lucrez, vb. I. 1. Intranz. și tranz. A efectua, a presta o muncă, a face un lucru; a munci. ◊ Expr. (Trans.) A nu avea ce lucra = a face un lucru care putea fi sau trebuia evitat, a nu-și vedea de treabă. 2. Intranz. A fi în mișcare, în acțiune; a dezvolta o activitate într-o direcție oarecare; a funcționa. 3. Intranz. A acționa în chip eficace, a avea efectul dorit asupra cuiva, a fi eficient. 4. Tranz. A da unui material brut altă formă, făcând din el un obiect oarecare; a prelucra un material; a realiza, a executa. ♦ A clădi, a construi. ♦ A face, a confecționa; a fabrica. ♦ A coase, a broda; a împleti. 5. Tranz. Fig. (Fam.) A unelti împotriva cuiva. [Prez. ind. și: (reg.) lúcru] – Lat. lucubrare. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z