PLOMBÁ vb. I. tr. 1. A trata și a astupa cu o plombă un dinte sau o măsea cariată. 2. A construi un imobil între alte două construcții în care urmează să se încadreze. 3. A astupa gropile dintr-o îmbrăcăminte rutieră. [< fr. plomber]. Vezi definitia »

BABÁ, babale, s. f. Dispozitiv de 40-60 cm în formă de mosor, fixat pe puntea navelor sau pe cheiuri, de care se leagă parâmele navelor acostate. – Din tc. baba. Vezi definitia »

LOBÁ vb. tr. a face un lob². (< fr. lober) Vezi definitia »

inhibá vb., ind. prez. pers. 1 inhibez Vezi definitia »

A SE PLIMBA a da o raită, a face o talpă, a lua o gură de aer. Vezi definitia »