EPIMÓNĂ, epimone, s. f. (Lit.) Comorație (2). – Din fr. épimone. Vezi definitia »

cotováică s.f. (reg.) partea care rămâne (coaja) după ce s-a scos miezul dintr-o jumătate de dovleac. Vezi definitia »

PRĂJEÁLĂ, prăjeli, s. f. 1. Faptul de a (se) prăji. 2. Făină (cu ceapă) prăjită în grăsime, folosită la pregătirea unor mâncăruri; rântaș; p. gener. aliment prăjit în grăsime. – Prăji + suf. -eală. Vezi definitia »

VIVARÍSTICĂ s.f. Arta creșterii animalelor mici în vivarii. [< germ. Vivaristik]. Vezi definitia »

LANȚÉTĂ s.f. 1. Lamă plată și foarte ascuțită, folosită ca instrument chirurgical pentru vaccinări, incizii etc. 2. Unealtă folosită în turnătorie la repararea formelor. [Pl. -te, var. lansetă s.f. / < fr. lancette, germ. Lanzette]. Vezi definitia »