DARIUSÍSM, dariusisme, defineste prostia, greselile gramaticale, aberatiile spuse de o persoana sau mai multe. Creeaza atmosfera poetica de lipsa de gandire [???], prostie [creeaza prostie???] si aberatii sonore, care nu pot fi usor intelese de omul normal. Definit si ca boala, dariusismul este considerat primul pas spre parkinson. Vezi definitia »

SIMBOLÍSM s.n. 1. Curent în arta și literatura universală, de la sfârșitul sec. XIX și începutul sec. XX, care a încercat, cu ajutorul simbolurilor, să stabilească corespondențe între fenomenele universului fizic și cele ale lumii morale, eliberând totodată versul de rigorile tradiționalismului clasic și căutând prin melodie și armonie verbală să-l apropie de muzică. ♦ (În artele plastice) Practicarea unei arte ideiste și sintetiste în spiritul simbolismului literar. 2. Simbolism fonetic = capacitatea structurii fonetice a unui cuvânt de a sugera sau a întări noțiunea pe care o desemnează. 3. Curent filozofic idealist potrivit căruia legătura dintre idei nu presupune raporturi de la cauză la efect, ci de la simbol la obiectul reprezentat de acesta, gândirea reducându-se doar la cunoașterea simbolurilor realității. [< fr. symbolisme]. Vezi definitia »

VITALÍSM s. n. concepție idealistă despre natura vieții, care explică fenomenele acesteia prin prezența în organismele vii a unui principiu imaterial, animator, diriguitor (forță vitală, entelehie, suflet etc.). (< fr. vitalisme) Vezi definitia »

CALVINÍSM s.n. Cult religios protestant, întemeiat în sec. XVI de Calvin, care suprimă complet ceremoniile și reduce sfintele taine la botez și cuminecătură, sub steagul căruia burghezia dintr-o serie de țări vest-europene a luptat în sec. XVI și XVII împotriva aristocrației feudale și catolicismului. [Cf. fr. calvinisme]. Vezi definitia »

TEATRALÍSM s. n. 1. Interpretare emfatică a unui rol (I 1). 2. Atitudine teatrală (2); teatralitate. ♦ Caracter teatral (2); teatralitate. 3. (Med.) Tendință către manifestări emotive spectaculare. – Din fr. théâtralisme. Vezi definitia »