Definita cuvantului rezonanță
REZONÁNȚĂ s. f. 1. fenomen care se produce când un corp de dimensiuni mari poate fi făcut să vibreze sub acțiunea unei forțe aplicate la intervale regulate; proprietate a unor corpuri sau încăperi de a întări și prelungi sunetele. ♦ cutie de ~ = cutie care produce rezonanța unui instrument cu coarde. 2. creștere puternică a secțiunii eficace a unei reacții nucleare pentru anumite valori ale energiei particulei-proiectil. 3. (chim.) teorie a mezomeriei, potrivit căreia structura reală a unei particule chimice este un fenomen dinamic ce presupune un tip special de mișcare oscilatorie a electronilor de valență. 4. (fig.) ecou, rezultat, răsunet. 5. (lingv.) timbru (II). (< fr. résonance)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu rezonanță
CUTEZÁNȚĂ, cutezanțe, s. f. Îndrăzneală, curaj, temeritate. – Cuteza + suf. -anță. Vezi definitia »
popárniță s.f. (reg.) numele unei plante cu floarea galbenă, folosită în medicina populară. Vezi definitia »
GORGÓNĂ, gorgone, s. f. Monstru din mitologia greacă, închipuit ca o femeie cu șerpi în loc de păr, a cărei privire împietrea orice ființă. ♦ Ornament arhitectural reprezentând capul unui astfel de monstru. – Din lat. Gorgona, fr. Gorgones. Vezi definitia »
DROSOFÍLĂ s.f. Insectă dipteră, ale cărei larve trăiesc pe materii de fermentație. [< fr. drosophile, cf. gr. drosos – rouă, philos – iubitor]. Vezi definitia »
CONTRAFÚGĂ s. f. (muz.) fugă inversată. (< it. contrafuga) Vezi definitia »