VITRINIÉR, -Ă s. m. f. aranjor de vitrine. II. adj. referitor la vitrină. (< vitrină + -ier) Vezi definitia »

GÁULEITER, gauleiteri, s. m. Conducător al unui district din Germania nazistă sau al unui teritoriu ocupat de Germania nazistă. [Pr.: -lai-tăr] – Din germ. Gauleiter. Vezi definitia »

STÁRTER s.m. Cel care dă plecarea concurenților la o întrecere, la o cursă. ♦ Persoană care dirijează circulația avioanelor de pe un aerodrom. // s.n. 1. Dispozitiv auxiliar la carburatorul motoarelor cu explozie, care ușurează pornirea lor la rece. 2. Dispozitiv care închide în mod automat circuitul de încălzire al tuburilor fluorescente. [< engl., fr. starter]. Vezi definitia »

pipér (pipéri), s. m. – Plantă tropicală cu fructele folosite drept condiment (Piper nigrum). – Mr., megl. piper. Sl. piperĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 37; Miklosich, Fremdw., 121; REW 6521; cf. Vasmer, Gr., 116), cf. sl. piprŭ, bg. piper, ngr. πιπέρι. – Der. piparcă (mr. pipercă), din mag. piperka (după Tiktin, Candrea și Gáldi, Dict., 151, din mag. páprika); pipăruș (var. piperuș), s. m. (Mold., ardei; piperul-lupului, Asarum europaeum; dans tradițional); pipera (var. pipăra), vb. (a pune piper); piperat, adj. (cu piper; picant, excitant; foarte scump, exorbitant); piperniță, s. f. (piperul-lupului; cimbru, Satureia hortensis; vas pentru piper măcinat), din pol. pipernicza (Cihac, II, 256), bg. pipernica (Conev 64) sau din piper cu suf. -niță. Din rom. provine ngr. πιπερᾶτος (asezonat cu piper). Vezi definitia »

STROBILIFÉR, -Ă adj. prevăzut cu strobili. (< fr. strobilifère) Vezi definitia »