șerteáță, șertéțe, s.f. (reg.) 1. coccis (la om). 2. (în forma: șertăneață) șale. 3. (în forma: șelteață) târtiță. Vezi definitia »

pújlă, pújle, s.f. (reg.) 1. potaie. 2. persoană neascultătoare și leneșă; pușlama, haimana, pujlău. 3. femeie de moravuri ușoare. 4. plantă denumită și coada calului. 5. fânaț care se cosește o singură dată pe an. Vezi definitia »

RESÚRSĂ s.f. 1. (Mai ales la pl.) Rezerve, surse de mijloace; posibilități. 2. Evoluție de redresare a unui avion, efectuată după un picaj pentru a reveni în zbor orizontal. [< fr. ressource]. Vezi definitia »

STÍVĂ s. f. 1. magazie, loc pe o navă unde este așezată încărcătura. 2. (mar.) cală. (< it. stiva) Vezi definitia »

ETEROPROTEÍDĂ, eteroproteide, s. f. V. heteroproteidă. Vezi definitia »