ARHEOLÓG, -Ă, arheologi, -ge, s. m. și f. Specialist în arheologie. [Pr.: -he-o-] – Din fr. archéologue. Vezi definitia »

BIOSPEOLÓG, -Ă s.m. și f. Specialist în biospeologie. [Pron. bi-o-spe-o-. / et. incertă]. Vezi definitia »

PALEOETNOLÓG, -Ă s.m. și f. Specialist în paleoetnologie. [< fr. paléoethnologue]. Vezi definitia »

bârlog, bârloguri s. m. 1. gazdă de hoți. 2. locuința unei gazde de hoți. Vezi definitia »

OLÓG, OLOÁGĂ, ologi, oloage, adj. (Adesea substantivat) 1. Căruia îi lipsește un picior sau amândouă; care nu poate umbla (bine); paralizat de picioare. ◊ Loc. vb. A lăsa (pe cineva) olog = a ologi. 2. Fig. (Despre plante) Care nu are cârcei cu care să se agațe pe arac. Fasole oloagă. – Cf. alb. ulok. Vezi definitia »