NEOTOMÍSM s. n. curent filozofic idealist-subiectiv contemporan, care caută să reînvie doctrina scolastică a lui Toma dÁquino, acceptând primatul puterii ecleziastice asupra celei civile; neoscolastică. (< fr. néo-thomisme) Vezi definitia »

GREGARÍSM s.n. (Rar) Instinct, spirit gregar; spirit de turmă; stare a animalelor care trăiesc în turmă. [< fr. grégarisme]. Vezi definitia »

AVANGARDÍSM s. n. 1. Atitudine a unor elemente care, adoptând o mască revoluționară, se abat în fapt de la strategia și tactica partidului, neagă rolul conducător al acestuia și, neținând seamă de etapa revoluționară respectivă, recurg la măsuri premature. 2. Curent artistic care luptă împotriva formelor și tradițiilor consacrate. – Din avangardă +suf. -ism. Vezi definitia »

GHEȘTALTÍSM s.n. v. gestaltism. Vezi definitia »

MONOIDEÍSM s.n. Tendința atenției de a concentra întreaga activitate psihică asupra unei singure idei. ♦ Permanentizarea în conștiință a unui singur gând, a unei idei fixe. [Pron. -no-i-de-ism. / < fr. monoïdéisme]. Vezi definitia »