stejí (-jésc, -ít), vb. – A grăbi, a zori. – Var. stăji. Sl. sŭtęzati (Tiktin). – Înv. și Trans. – Der. steje, s. f. (înv., grabă). Vezi definitia »

vârtejí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vârtejésc, imperf. 3 sg. vârtejeá; conj. prez. 3 să vârtejeáscă Vezi definitia »

ojijí, ojijésc, vb. IV (reg.) a usca, a aprinde lemne, vrescuri. Vezi definitia »

BOLMOJÍ vb. IV. v. bălmăji. Vezi definitia »

prilejí (prilejésc, prilejít), vb. – 1. A da ocazie, a cauza, a da naștere, a da loc. – 2. (Refl.) A se folosi de ocazie. – 3. (Refl.) A se afla întîmplător, a coincide. – 4. (Refl.) A se întîmpla, a se petrece. Sl. priležati, priležą „a fi alături” (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 292). – Der. prilej, s. n. (ocazie, motiv, cauză; pretext, nuanță; înv., Mold., resurse, bunuri). Vezi definitia »