Definita cuvantului prileji
prilejí (prilejésc, prilejít), vb. – 1. A da ocazie, a cauza, a da naștere, a da loc. – 2. (Refl.) A se folosi de ocazie. – 3. (Refl.) A se afla întîmplător, a coincide. – 4. (Refl.) A se întîmpla, a se petrece. Sl. priležati, priležą „a fi alături” (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 292). – Der. prilej, s. n. (ocazie, motiv, cauză; pretext, nuanță; înv., Mold., resurse, bunuri).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu prileji
CHERRAPUNJI [tʃerapúndʒi], oraș în NE Indiei (Meghalaya), în Pod. Shillong, la 1.400 m alt.; 84 mii loc. (1978, cu suburbiile). Aici s-a înregistrat (1861) cea mai mare cantitate anuală (22.990 mm) și lunară (9300 mm) de precipitații de pe glob. Vezi definitia »
RĂTUNJÍ vb. IV v. rotunji. Vezi definitia »
nămânjí, nămânjésc, vb. IV (reg., înv.) a murdări, a mânji. Vezi definitia »
trânji – buruiană întrebuințată de popor pentru a vindeca trânjii (Ranunculus Illyrincus) (plural din trând cu sensul învechit de umflătură) Vezi definitia »
BOLMOJÍ vb. IV. v. bălmăji. Vezi definitia »