CLOÁCĂ s.f. 1. Canal subteran destinat a primi murdăriile dintr-un oraș. 2. Masă de apă murdară și fetidă. ♦ (Fig.) Loc rău famat, mediu imoral. 3. Orificiu comun al căilor urinare, intestinale și genitale la batracieni, reptile, păsări și la unele mamifere. [Pron. cloa-că. / < fr. cloaque]. Vezi definitia »

nemernicúță s.f. (reg.) pânză groasă de bumbac; americă; stambă proastă. Vezi definitia »

COLELITIÁZĂ s.f. (Med.) Litiază biliară. [Pron. -ti-a-. / < fr. cholélithiase, cf. gr. chole – bilă, lithos – piatră]. Vezi definitia »

DÉRMĂ s. f. țesut fibros conjunctiv care formează partea groasă, din adâncime, a pielii, acoperit de epidermă. (< fr. derme, gr. derma) Vezi definitia »

ELECTROANASTOMÓZĂ s. f. anastomoză între două segmente ale tubului digestiv, cu un bisturiu electric. (< electro- + anastomoză) Vezi definitia »