MIZELÍC s. n. v. mizilic. [DMLR] Vezi definitia »

TEUTÓNIC, -Ă adj. germanic. ♦ ordin ~ = ordin de cavaleri-călugări întemeiat de cruciații germani din Palestina (112⁸), dispărut în sec. XVI. (< fr. teutonique) Vezi definitia »

ODOMÉTRIC, -Ă, odometrici, -ce, adj. De odometrie. – Din fr. hodométrique. Vezi definitia »

ACHERÓNTIC, -Ă adj. (Rar) Subpământean. [< fr. achérontique, germ. acherontisch, cf. gr. Acheron – numele miticului râu subpământean din infern]. Vezi definitia »

FORPÍC s. n. compartiment etanș în prora unei nave, destinat să limiteze invadarea apei și în care se păstrează lanțul ancorei, vopsele etc. (< germ. Vorpick) Vezi definitia »