portăríe, portăríi, s.f. (înv.) 1. meseria, funcția de portar. 2. (înv.) funcția, demnitatea, rangul de portar al curții domnești, de boier cu acest rang. Vezi definitia »

MIOTONÍE s. f. Boală care se manifestă prin tulburări în contracția mușchilor. [Pr.: mi-o-] – Din fr. myotonie. Vezi definitia »

HIPERALGÍE, hiperalgii, s. f. (Med.) Sensibilitate exagerată la durere; hiperalgezie. – Din fr. hyperalgie. Vezi definitia »

ABLEFARÍE s.f. (Med.) Anomalie congenitală, caracterizată prin lipsa parțială sau totală a pleoapelor. [Gen. -iei. / < fr. ablépharie, cf. gr. ablepharos – fără pleoape]. Vezi definitia »

BRADIKINEZÍE (‹ fr. {i}; gr. bradys „lent” + kynesis „mișcare”) s. f. Încetinire patologică a mișcărilor voluntare întîlnită în unele tulburări psihice, encefalită etc. Vezi definitia »