ȘALÁZĂ s. f. 1. filament albuminos care suspendă gălbenușul de ou în învelitorile lui. 2. regiune situată la baza nucelei în ovulul plantelor cu flori. (< fr. chalaze) Vezi definitia »

BOBOTEÁZĂ s. f. Sărbătoare creștină la 6 ianuarie, când se consideră că a avut loc botezul lui Iisus Hristos; Iordan. ◊ Gerul Bobotezei = ger mare (ca la început de ianuarie). – Probabil din apă + botează (< boteza). Vezi definitia »

BRONȘÍTĂ s. f. inflamație a bronhiilor, manifestată prin tuse. (< fr. bronchite) Vezi definitia »

RĂCHÍTĂ, răchite, s. f. Nume dat mai multor specii de salcie cu frunze înguste și lunguiețe, cu ramuri subțiri și elastice, folosite ca material de împletit (Salix). [Pl. și: răchiți] – Din bg., scr. rakita. Vezi definitia »

MÂNĂ aripă, cange, cazma, magnet, mistrie, muflă, vâslă. Vezi definitia »