témnic (-ce), s. n. – Adăpost în pămînt în care se țin stupii iarna. Sl. tĭmĭnŭ „întunecat”, cu suf. -nic, cf. tainic, dornic (Cihac, II, 407; Tiktin; Candrea). – Der. temniță, s. f. (închisoare), din sl. tĭmĭnica (Miklosich, Slaw. Elem., 50), cf. bg. tămnicŭ, sb., cr. tamnica, slov. temnica, pol. ciemnica, mag. tömlöcz; temnicer, s. n. (paznic de închisoare, gardian), cf. sl. tĭmĭničarŭ „deținut”; întemnița, vb. (a încarcera). Vezi definitia »

CITOPLASMÁTIC, -Ă, citoplasmatici, -ce, adj. Citoplasmic. – Din fr. cytoplasmatique, engl. cytoplasmatic. Vezi definitia »

MAREMÓTRIC, -Ă adj. (Tehn.) Care utilizează forța motrice a mareelor. [Cf. fr. marémotrice]. Vezi definitia »

práznic (práznice), s. n. – 1. Sărbătoare, comemorare religioasă. – 2. Comemorare a unui mort, printr-un parastas. Sl. prazdĭnikŭ „sărbătoresc” (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Skok, Slavia, VII, 786). – Der. prăznui, vb. (a sărbători; a petrece), din sl. prazdĭnovati. Vezi definitia »

UTÓPIC, -Ă adj. cu caracter de utopie; iluzoriu; irealizabil; utopist. (< fr. utopique) Vezi definitia »