BOLTÁȘ, boltași, s. m. (Reg.) Cel care vinde într-o prăvălie; negustor. – Din boltă (2) + suf. -aș. Vezi definitia »

MĂRGINÁȘ, -Ă, mărginași, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care se află la margine, la hotar, la extremitate; periferic, lăturalnic, limitrof. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) care locuiește, care se află la marginea unei așezări omenești, a unui teritoriu etc.; mărginean. – Margine + suf. -aș. Vezi definitia »

PONTÁȘ², pontași, s. m. (Înv.) Pontator². – Ponta² + suf. -aș. Vezi definitia »

SUTÁȘ, sutași, s. m. 1. (În antichitate, mai ales la romani) Comandant peste o sută de ostași; centurion. 2. (În sec. XVII, în Țara Românească) Membru al unei bresle fiscale care plătea, singur sau împreună cu alții, o dare anuală de o sută de galbeni. – Sută + suf. -aș. Vezi definitia »

ÎNVÂRTECÚȘ, (2) învârtecușuri, s. n. 1. (În sintagma) Ineluș-învârtecuș = numele unui joc de copii în care unul dintre jucători trebuie să ghicească la cine se găsește un inel care trece din mână în mână. 2. (Rar) Întortochetură. [Var.: (reg.) învârticúș s. n.] – Învârteci (înv. „a învârti” < învârti) + suf. -uș. Vezi definitia »